Contextul pandemic a adus cu sine noi provocări şi o creştere semnificativă a nivelului de stres comparativ cu perioada prepandemică datorită nivelului ridicat de incertitudine. În aceste situaţii noi am fost nevoiţi să luăm decizii cu privire la siguranţă şi securitate, activitate, călătorii şi alte aspecte ale vieţii, atât pentru noi cât şi pentru copii sau cei din familie, să ne adaptăm şi să găsim modalităţi de a rezolva situaţiile.
Un studiu realizat în anul 2021 pe populaţia americană arată că majoritatea adulţilor care au participat la cercetare au experimentat modificări în comportament ca urmare a stresului: evitarea situaţiilor sociale, modificarea obiceiurilor alimentare, amânarea sau neglijarea responsabilităţilor, modificarea nivelului de activitate fizică. De asemenea, printre principalele surse de stres în ultimii doi ani se numără: activitatea profesională, banii, economia, responsabilităţile familiale, îngrijorări cu privire la sănătatea proprie, probleme de sănătate care afectează familia, relaţiile, costurile cu locuinţa (ipoteca, chirie), siguranţa personală, stabilitatea jobului.
Ce este stresul?
Stresul reprezintă răspunsul nostru la diferiți factori din mediu (schimbări, evenimente neaşteptate, provocări, obstacole) cu scopul de a construi strategii adaptative, folosind mecanismele de coping şi resursele pe care le avem.
În unele situaţii el poate fi o forţă mobilizatoare pozitivă, care ne motivează să rezolvăm acea situaţie, să performăm mai bine sau să depăşim obstacolul. În mod normal avem capacitatea de a gestiona situaţiile cu care ne confruntăm. Când solicitările depăşesc abilităţile de a face faţa sau situaţia este percepută ca fiind suficient de ameninţătoare pentru a copleşi resursele persoanei vorbim despre distres.
Stresul acut
Ceea ce potenţează efectul negativ al stresului în viaţa noastră şi asupra corpului nostru este intensitatea şi durata acestuia. Cu cât acesta persistă o perioadă mai mare în timp, cu atât poate avea efecte negative asupra organismului.
Ştim ca în situaţii de stres sunt secretaţi hormoni specifici: cortizol, adrenalina şi noradrenalina. În faţa unui pericol, corpul este inundat de hormoni care duc la creşterea bătăilor inimii, a presiunii sangvine, sporind energia astfel încât să ne putem confrunta cu situaţia respectivă.
Chiar şi în situaţii de stres acut minor pot apărea efecte la nivelul organismului cum ar fi o uşoară durere de stomac înaintea unui examen sau a unei competiţii.
Situaţiile cu un stres acut major, cum ar fi o ceartă, un eveniment neaşteptat pot avea un impact şi mai mare. Mai multe studii au arătat că stresul emoţional brusc, în special furia, poate declanşa atacuri de cord, aritmii, mai ales la persoanele care au deja probleme cu inima.
Stresul cronic
Când stresul începe să afecteze capacitatea de a avea o viaţă normală pe o durată mai mare de timp, scăzând calitatea vieţii, poate fi şi mai nociv, atât pentru psihic, cât şi pentru corp. Începem să ne simţim obosiţi, avem dureri de cap, ne este greu să ne concentrăm, ne simţim iritaţi fără motiv, devenim depresivi sau neliniștiţi. Stresul cronic poate antrena de asemenea strategii de coping negativ: mâncatul compulsiv, fumatul, consumul de alcool sau substanţe psihoactive. De asemenea, poate accentua problemele de sănătate deja existente sau le poate întârzia vindecarea.
La nivelul organismului stresul cronic afectează principale sisteme:
Sistemul endocrin şi sistemul imunitar
În situaţii solicitante sau ameninţătoare, este activată axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală, care este principalul reglator al răspunsurilor la stres, făcând legătura între sistemul nervos central şi cel endocrin. Adrenalina are rolul de a creşte fluxul de sânge către sistemul muscular, pregătind organismul pentru o activitate mai intensa.
Hipotalamusul semnalează hipofizei să producă corticotropina, care la rândul său semnalează glandelor suprarenale să crească producţia de cortizol.
Cortizolul are rol în creşterea nivelului de energie al corpului, ajutând organismul să se mobilizeze în diverse situaţii, asigurându-i adaptarea. Cortizolul este produs în mod normal în diferite cantităţi pe parcursul zilei, de obicei crescând în concentrație la trezire și scăzând lent pe parcursul zilei. Când acesta este secretat excesiv poate avea efecte nocive asupra organismului.
Glucocorticoizii, inclusiv cortizolul, au un rol foarte important în reglarea sistemului imunitar şi reducerea inflamaţiilor. Ei ajută la activarea sistemului imunitar în cazul apariţiei unor situaţii ameninţătoare. Stresul cronic însa, poate perturba legătura dintre sistemul imunitar şi axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală, ducând la apariţia a numeroase probleme fizice şi mentale:
- oboseală cronică
- tulburări metabolice (obezitate, diabet)
- depresie
- vulnerabilitate la infecţii
- boli ale sistemului imunitar
Sistemul respirator
Stresul poate produce modificări ale respiraţiei, scurtarea ei sau respiraţie rapidă. Chiar dacă majoritatea oamenilor pot gestiona aceste modificări, ele pot genera dificultăţi în cazul persoanelor cu probleme respiratorii:
- accentuează problemele respiratorii preexistente (ex. astm, afecţiuni pulmonare: bronşită cronică, emfizem)
- atacuri de astm (în special în cazul emoţiilor puternice)
- atacuri de panică la persoanele predispuse la ele
Sistemul cardiovascular
Stresul acut, de moment, precum o acţiune bruscă pentru a evita o rănire, respectarea unui termen limită determină o creştere a bătăilor inimii şi contracţii mai puternice ale muşchilor inimii ca influenţe ale hormonilor de stres. Vasele de sânge, care direcţionează sângele către grupele mari de mușchi şi inimă, se dilată crescând cantitatea de sânge pompată către aceste părţi ale corpului, ceea ce determină creşterea tensiunii arteriale. Este ceea ce noi cunoaştem ca fiind reacţia de luptă sau fugă.
Stresul cronic poate cauza probleme pe termen lung ale inimii sau vaselor de sânge:
- hipertensiune
- atacuri de cord
- accident vascular cerebral
- inflamarea arterelor coronare
- influenţează nivelul colesterolului
Sistemul muscular
În condiţii de stres muşchii se încordează. Stresul cronic face ca muşchii din corp să fie mai mult sau mai puţin constant într-o stare de activare. Când această tensiune a muşchilor persistă mai mult timp poate declanşa alte reacţii la nivelul organismului:
- migrene
- dureri ale gâtului şi umerilor
- dureri de spate
- afecţiuni cronice dureroase secundare tulburărilor musculo-scheletice
- tensiune musculară
- crampe musculare
- atrofiere musculară datorată inactivităţii corpului
Sistemul digestiv
Milioanele de neuroni existenţi la nivel gastrointestinal sunt într-o comunicare directă cu creierul. Stresul poate influenţa acest proces determinând diverse simptome la nivel intestinal.
Stresul instalat timpuriu în viaţa cuiva poate influenţa dezvoltarea sistemului nervos şi felul în care organismul reacţionează la stres. Aceste modificări cresc riscul pentru disfuncţii sau boli intestinale ulterioare.
Stresul intens poate produce următoarele efecte:
– la nivelul stomacului:
- apariţia sau accentuarea arsurilor, refluxul acid (datorită mâncatului excesiv sau deficitar, alcoolului, fumatului)
- apariţia durerilor
- balonare
- greaţă
- disconfort
- vomă (în condiţii de stres sever)
- creşterea sau scăderea apetitului
- ulcerele pot deveni mai supărătoare
– la nivelul intestinului:
- dureri
- balonare
- disconfort
- tulburări de eliminare
- spasme care pot deveni dureroase
- afectarea digestiei
- influenţează absorbţia nutrienţilor
- modificări la nivelul florei bacteriene existente
- slăbirea barierei intestinale de protecţie împotriva bacteriilor
Stresul afectează cu precădere persoanele cu afecţiuni intestinale cronice, precum boala inflamatorie a intestinului sau sindromul colonului iritabil.
Sistemul reproducător
La bărbaţi
Cortizolul în exces poate afecta funcţionarea biochimică a sistemului reproducător masculin. Stresul cronic, îndelungat, poate avea ca efecte:
- afectarea secreţiei de testosteron
- scăderea dorinţei sexuale
- disfuncţii erectile
- impotenţă
- influenţarea negativă a procesului de procreare
- creşterea vulnerabilităţii la infecţii
La femei
În cazul femeilor nivelul ridicat de stres poate provoca:
- dereglări ale menstruaţiei
- absenţa menstruaţiei
- accentuarea simptomelor sindromului premenstrual (crampe abdominale, retenţie de fluide, balonare, iritabilitate)
- scăderea dorinţei sexuale
- afectarea capacităţii de a concepe
- sănătatea pe parcursul sarcinii
- depresie şi anxietate în timpul şi după naştere
- alterarea relaţiei mamă-copil
- intensificarea simptomelor menopauzei
Cunoscând toate aceste posibile efecte, înțelegem cum stresul cronic ne poate afecta corpul, sănătatea şi implicit calitatea vieţii. Vestea bună este că stresul poate fi gestionat, putem acţiona pentru a-i înlătura efectele.
Ce strategii putem folosi pentru a reduce nivelul de stres?
- identificarea surselor de stres
- conștientizarea tendinţei de cronicizare a stresului
- stabilirea unor limite
- creşterea reţelei de suport social
- cultivarea unor relaţii sănătoase, hrănitoare
- antrenarea abilităţii de rezolvare a problemelor
- dezvoltarea de abilităţi noi
- menţinerea unui echilibru între timpul de lucru şi cel personal
- alegerea activităţilor şi joburilor în concordanţa cu nevoile şi valorile noastre
- un bun management al sarcinilor, astfel încât să avem şi pauze
- un somn de bună calitate, 7-8 ore/noapte
- o dietă sănătoasă, echilibrată
- practicarea unui sport
- utilizarea unor strategii de relaxare, exerciţii de respiraţie
- identificarea credinţelor iraţionale şi modificarea lor
- înlăturarea gândurilor negative, a tendinţei spre „catastrofizare”
- comunicare asertivă, să învăţăm să spunem şi „nu”
- implicarea în activităţi plăcute, practicarea unor hobby-uri
- timp de calitate petrecut cu familia, prietenii
- dezvoltarea rezilienţei
- solicitarea ajutorului unui specialist
Reducerea sau eliminarea stresului iţi va da prilejul să ai un stil de viaţă sănătos fizic şi psihic care se va reflecta în creşterea calităţii vieţii. Pe lângă beneficiile la nivel personal şi faptul că te vei bucura mai mult de viaţă, iţi vei îmbunătăţi totodată şi relaţiile cu cei apropiaţi, cu colegii, partenerii, clienţii sau alte persoane.
Surse:
https://www.apa.org/topics/stress/health
https://www.apa.org/topics/stress/body
https://www.stress.org/stress-effects
https://www.apa.org/news/press/releases/stress/2021/october-decision-making
Lasă un răspuns